Achiziţionarea mijlocului de transport.

Deşi reprezintă un eveniment fericit momentul achiziţionării unui mijloc de transport, această operaţiune juridică vine şi cu o serie de obligaţii ce trebuie îndeplinite în termenul legal, de către noul proprietar, cum ar fi, declararea autovehiculului la Direcţia Generală de Taxe şi Impozite şi, bineînţeles, achitarea impozitului.

Actul de instrăinare-dobândire a mijloacelor de transport se poate încheia şi în formă electronică şi se poate semna cu semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, între persoane care au domiciliul fiscal în România şi se comunică electronic organului fiscal local de la domiciliul persoanei care instrăinează, organului fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândeşte şi organului competent privind radierea/înregistrarea/înmatricularea mijlocului de transport, în scopul radierii/înregistrării/înmatriculării, de către persoana care instrăinează, de către persoana care dobândeşte sau de către persoana împuternicită, după caz, potrivit disp. art. 471 alin. (9) din Codul Fiscal.

Depunerea declaraţiei la organul fiscal competent.

Astfel, după perfectarea contractului de vânzare-cumpărare între părţi, proprietarul are la dispoziţie un termen de 30 de zile în care poate declara autovehiculul nou achiziţionat la organul fiscal local în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/sediul secundar.

Potrivit disp. art. 471 din Legea nr. 227/2015 (Codul Fiscal), legiuitorul a statuat următoarele: „(1)Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

(2)În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport.

(3) În cazul în care mijlocul de transport este dobândit in alt stat decât România, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data eliberării cărţii de identitate a vehiculului (CIV) de către Registrul Auto Român și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.

(4) În cazul radierii din circulaţie a unui mijloc de transport, proprietarul are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal in a cărui rază teritorială de competenţă îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, in termen de 30 de zile de la data radierii, şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(5) În cazul oricărei situaţii care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită, şi datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.”

În vederea declarării mijlocului de transport, proprietarul trebuie să depună (fizic sau electronic) următoarele documente:

1. „Mașină nouă din România:

   – Factura sau contract de leasing (copie și original);

   – CIV (cartea mașinii) în copie și original;

   – I. (copie și original);

   – Declaraţie de impunere auto (se găseşte la primăria respectivă);

   – Fişă de înmatriculare auto.

2. Mașină second hand din România: Atenţie!Facturile sau contractele de vânzare-cumpărare, trebuie să fie ştampilate şi înregistrate la direcţiile de taxe locale ale vânzătorului.

   – Contract de vânzare-cumpărare, factura sau contract de novație (copie si original);

   – CIV (cartea maşinii) în copie şi original;

   – Fişa de înmatriculare auto cu viza de radiere pentru vânzător (şi ştampilată de către vânzător, dacă este persoană juridică);

   – Certificat fiscal (de la vânzător);

   – Declaraţie de impunere auto (formular tip);

   – I. (copie şi original).

3. Mașină second hand sau nouă din UE:

   – Contract de vânzare-cumpărare sau factură (copie şi original), tradus(ă) de un traducător autorizat;

   – CIV (cartea maşinii) în copie şi original;

   – Fişa de înmatriculare auto;

   – Declaraţie de impunere auto;

   – I. (copie şi original).

4. Persoanele juridice au nevoie de:

   – Copie certificat de înregistrare societate;

   – Împuternicire – pentru persoana care prezintă documentele;

   – Toate cererile, declaraţiile şi copiile ştampilate.”

(sursa: www.inmatricularimasini.ro)

Plata impozitului.

Impozitul datorat de proprietar pe mijlocul de transport se achită anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

Dacă, insă, impozitul datorat pe mijlocul de transport, se achită anticipat pentru întreg anul, de către proprietar, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Potrivit prev. art. 472 alin. (3) din Codul Fiscal: “Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. In cazul in care contribuabilul deţine in proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiași unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.”

Ce se întâmplă dacă proprietarul nu declară la organul fiscal mijlocul de transport in termenul legal?

Legiuitorul a enumerat în cadrul disp. art. 493 din Codul Fiscal, anumite fapte ce constituie contravenţii, cum ar fi: depunerea peste termen de declaraţiilor de impunere, nedepunerea declaraţiilor de impunere, faptele fiind sancţionate cu amendă.

Întocmirea procesului verbal de contravenţie. Care sunt elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină procesul verbal de contravenţie?

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari si persoane împuternicite din cadrul autorităţii administraţiei publice locale. Limitele amenzilor prevăzute se actualizează prin hotărâre a consiliilor locale.

Disp art. 16 din OG nr. 2/2001, statuează elementele obligatorii pe care agentul constatator este obligat să le insereze in procesul verbal de contravenţie, şi anume:

1. data şi locul unde este încheiat;

2. numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;

3. numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale contravenientului,

4. descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită;

5. arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

6. indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;

7. posibilitatea achitării, in termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;

8. termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.

Trebuie menționat faptul că, in cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul in străinătate, in procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date obligatorii:

1. seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat;

2. data eliberării acestuia şi statul emitent.

În momentul încheierii procesului-verbal, agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal, astfel cum statuează disp. art. 16 alin. (7) din OG 2/2001.

Sancțiunea care se aplică pentru lipsa uneia dintre menţiunile privind numele si prenumele agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator o reprezintă nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.

Modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenţie.

Legiuitorul a statuat două modalități de comunicare a unui proces verbal de contravenţie, respectiv, prin înmânarea procesului de către agentul constatator sau prin comunicarea procesului verbal în termen de două luni de la data încheierii acestuia, pentru situația în care contravenientul nu este prezent sau dacă acesta este prezent, dar refuză semnarea procesului verbal de contravenţie.

Comunicarea procesului-verbal se face prin poştă, cu aviz de primire sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin un martor.

Achitarea amenzii.

Potrivit disp. art. 28 coroborat cu prev. art. 29 din OG 2/2001 privind regimul juridic: „Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate in procesul-verbal.

(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate, prin mijloace de plată online, în conturile dedicate, la instituţiile de credit autorizate cu care există încheiate convenţii sau la unităţile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achită, prin mijloace de plată online, prin instituţii de credit autorizate cu care există încheiate convenţii sau la casieriile autorităţilor administraţiei publice locale ori ale altor instituţii publice abilitate să administreze veniturile bugetelor locale indiferent de localitatea pe a cărei rază acestea funcţionează, de cetăţenia, domiciliul sau de reşedinţa contravenientului ori de locul săvârsirii contravenţiei, precum și la ghişeul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitanţă se predă de către contravenient agentului constatator sau se trimite prin poştă sau electronic, prin e-mail, organului din care acesta face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (1).

(3) Plata amenzilor contravenţionale achitate prin intermediul sistemelor electronice de plată prevăzute de lege se dovedeşte prin prezentarea extrasului de cont al plătitorului sau a dovezii de plată emise de către sistemele de plăţi, aceasta specificând data si ora efectuării plăţii; in aceste situaţii se elimină obligativitatea pentru plătitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plată emisă de sistemul de plăţi către agentul constatator sau organul din care acesta face parte.

Dispoziţiile art. 28 se aplică și in cazurile prevăzute la art. 10 alin. (2), dacă contravenientul achită jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ pentru fiecare dintre contravenţiile constatate, fără ca prin totalizare să se depăşească maximul prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă.”

Formularea plângerii contravenţionale împotriva procesului verbal de contravenţie.

Aşa cum am arătat pe larg în articolul anterior: https://www.juridice.ro/816971/judecatoria-sectorului-6-bucuresti-plangere-contravenţionala-depasirea-nu-a-fost-realizata-prin-intrarea-pe-sensul-opus-de-circulatie.html, împotriva procesului verbal de contravenţie se poate formula plângere contravențională în termen de 15 zile calendaristice de la data înmânării sau comunicării acestuia potrivit disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. În cazul în care, contravenientul nu dorește să formuleze plângere contravențională, procesul verbal constituie titlu executoriu, fără nicio altă formalitate.

Instanța competență să soluționeze plângerea contravențională.

Contravenientul poate depune plângerea contravențională la următoarele judecătorii:

1. Judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârşită contravenția;

2. Judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul contravenientul.

Taxa judiciară de timbru necesară soluționării plângerii contravenţionale.

Potrivit disp. art. 1 din OUG nr. 80/2013, acţiunile si cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei si Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

Astfel, în vederea soluționării dosarului având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei (precum si calea de atac împotriva hotărârii pronunţate), contravenientul trebuie să achite anticipat, taxă judiciară de timbru in cuantum de 20 lei. Dovada achitării taxei judiciare de timbru se anexează plângerii contravenţionale.

In cadrul disp. art. 40 din OUG 80/2013, legiuitorul a stabilit în concret modalitatea de plată, respectiv: „Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei in numerar, prin virament sau in sistem on-line, intr-un cont distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru”, al unităţii administrativ teritoriale in care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social.

Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt in sarcina debitorului taxei. Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul in România, taxa judiciară de timbru se plăteşte in contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale in care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.”

Judecarea dosarului având ca obiect plângere contravenţională.

Desfăşurarea dosarului având ca obiect plângerea contravenţionala împotriva procesului verbal de contravenţie este descrisă de prev. art. 33 alin. (1), 34 (1) din OG 2/2001, astfel:

„Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi in procesul-verbal sau in plângere, precum şi a oricăror alte persoane in măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă in termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare in vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, si hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Dispoziţiile art. 236¹ şi ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.”

Ce se întâmplă dacă plângerea contravenţională a fost respinsă de către instanţa de fond?

În această situaţie devin incidente disp. art. 35 din OG 2/2001, „Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se soluţionează de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului. Motivarea apelului nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi susţinute şi oral in faţa instanţei. Apelul suspendă executarea hotărârii.”

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. XXX

SENTINŢA CIVILĂ NR. XX

Şedinţa publică din data de XX

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE – XX

GREFIER – XX

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile de faţă privind pe petenta XX S.R.L., în contradictoriu cu intimata DIRECŢIA GENERALĂ DE IMPOZITE SI TAXE LOCALE – SECTOR 4 BUCUREŞTI, având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie.

La apelul nominal făcut in şedinţa publică a răspuns petenta, prin consilier juridic Elin Andrii cu împuternicire la dosarul cauzei, lipsind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Petenta, prin consilier juridic, depune în şedinţă publică dovada achitării taxei judiciare de timbru referitor la capătul de cerere privind restituirea sumei achitate cu titlu de amendă.

Instanța acordă cuvântul părții prezente asupra competenței Judecătoriei Sectorului 4 București.

Petenta, prin consilier juridic, având cuvântul, apreciază că Judecătoria Sectorului 4 București este competentă general, material si teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Instanţa constată competenţa Judecătoriei Sectorului 4, faţă de dispoziţiile art. 32 alin 1 din OG nr. 2/2001 si acordă cuvântul asupra duratei de soluționare a cauzei.

Petenta, prin consilier juridic, având cuvântul, apreciază durata de soluționare a cauzei la un termen de judecată.

Instanța estimează durata de soluționare a cauzei la trei luni, față de complexitatea cauzei si probatoriul solicitat a fi administrat si acordă cuvântul asupra probelor.

Petenta, prin consilier juridic, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei.

Instanța încuviințează pentru ambele părţi proba cu înscrisurile de la dosar considerând-o admisibilă si utilă pentru soluționarea cauzei si nemaifiind cereri prealabile de soluţionat sau excepţii de invocat, instanţa, constată încheiată cercetarea procesului si acordă cuvântul pe fondul  cauzei precum si asupra excepţiei inadmisibilităţii cu privire la capătul de cerere referitor la restituirea amenzii, invocată de către pârâtă prin întâmpinare.

Petenta, prin consilier juridic, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, admiterea plângerii contravenţionale precum si anularea procesului verbal de contravenţie. De asemenea, solicită si restituirea sumei achitate cu titlu de amendă. Precizează că in prezenta speţă au fost incălcate dispoziţiile Legii nr. 270/2017 in sensul că agentul constatator trebuia să încheie un proces verbal de constatare a contravenţiei prin care se aplica sancţiunea avertismentului, insă acesta a amendat direct petenta. Art. 493 alin. 2 lit. a si b statuează că se sancţionează cu avertisment, iar incălcarea dispoziţiilor atrage nulitatea procesului verbal de constatate a nulităţii, incălcarea dispoziţiilor art. 4 alin. 1 si 2 atrage nulitatea procesului verbal de contravenţie. Totodată, agentul constatator nu a indicat actul normativ prin care s-a stabilit si s-a sancţionat contravenţia si nici termenul de exercitare a căii de atac sau instanţa la care se depune plângerea. Apreciază că amenda pe care a aplicat-o agentul constatator este abuzivă și a incălcat limitele maxime stabilite de legiuitor in cadrul dispoziţiilor art. 493 alin. 3, in sensul că fapta prevăzută la alin. 2 lit. a se sancţionează cu amenda de la xx de lei la xxx lei, pe când agentul constatator a amendat petenta cu suma de XXX lei. Cu privire la excepţia invocată de către intimată, arată că lasă la aprecierea instanţei si solicită cheltuieli de judecată, respectiv cele două taxe judiciare de timbru achitate in cauză.

Instanţa, considerându-se lămurită, declară încheiate dezbaterile și reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la data de XX sub nr. XX/4/2022 petenta XX a chemat in judecată pe intimata Direcţia Generală de Impozite Locale Sector 4 Bucureşti solicitând anularea procesului verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei seria DGITL4 nr. XX din XX si restituirea sumei de XX lei achitată cu titlul de amendă sau, in subsidiar, înlocuirea amenzii cu sancţiunea avertismentului, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta a solicitat judecarea cauzei in lipsa părţilor și a învederat, in motivare, că procesul verbal a fost încheiat cu incălcarea dispoziţiilor  Legii nr. 270/2017 in sensul că fapta contravenţională prevăzută de art. 493 alin. 2 lit. a  din Legea nr. 227/2015 se regăseşte la pct 59 printre cele cărora li se aplică prevederile art. 10 alin 3 privind sancţionarea cu avertisment. Petenta a subliniat că incălcarea dispoziţiilor  art. 4 alin. 1 si 2 din Legea nr. 270/2017 se sancţionează cu nulitatea procesului verbal de constatare a contravenţiei. A mai susţinut că procesul verbal a fost încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor art. 16 din OG nr. 2/2001 nefiind indicate actul normativ prin care se stabileşte si se sancţionează contravenţia, termenul de exercitare a căii de atac si instanţa la care se depune plângerea. De asemenea, a susţinut că amenda aplicată de agentul constatator încalcă limitele maxime stabilite de legiuitor.

În drept au fost invocate dispoziţiile OG nr. 2/2001 si dispoziţiile Legii nr. 270/2017.

În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.

Cererea a fost timbrată cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei in conformitate cu art. 19 din OUG nr. 80/2013 si cu o taxă judiciară de timbru in cuantum de 20 lei in conformitate cu art. 3 din OUG nr. 80/2013.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale si menţinerea procesului verbal.

In motivare intimata a precizat că in data de XX a fost înregistrată cererea nr. XX  prin care petenta a declarat dobândirea autoturismului marca BMW tip 318D conform contractului de instrăinare-dobândire din XX. Intrucât dobândirea autoturismului a fost declarată peste termenul legal de 30 de zile, la data de XX a fost emis procesul verbal nr. XX prin care petenta a fost sancţionată cu amendă in cuantum de XX lei. Intimata a invocat dispoziţiile art. 471 alin. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal si a susţinut că fapta petentei de a depune declaraţia peste termenul legal de 30 de zile constituie contravenţie conform art. 493 alin. 2 lit. a din Legea nr. 227/2015. Intimata a mai precizat că fapta respectivă se sancţionează cu amendă de la XX lei la XXX lei conform art. 493 alin. 3 din Legea nr. 227/2015 dar, potrivit art. 493 alin. 5 din acelasi act normativ, in cazul persoanelor juridice limitele minime si maxime ale amenzilor prevăzute la alin. 3 si 4 se majorează cu 300%. Intimata a mai precizat că limita minimă a amenzii de XX lei a fost actualizată la XX lei prin Anexa nr. 1 pct. 9 la Hotărârea Consiliului nr. 105/2021. Referitor la capătul de cerere având ca obiect restituirea sumei de XX lei achitată cu titlul de amendă contravenţională, intimata a invocat excepţia inadmisibilităţii învederând că există o procedură specială administrativă de restituire a amenzii, conform art. 168 din Legea nr. 207/2015.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 205-208 C.p.c, art. 471 si 493 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Petenta nu a depus răspuns la întâmpinare.

Analizând înscrisurile de la dosar, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria DGITL4 nr. XX din XX încheiat de un agent constatator din cadrul Direcţiei Generale de Impozite si Taxe Locale Sector 4 Bucureşti, petenta XX SRL a fost sancţionată contravenţional cu amendă in cuantum de XXX lei in temeiul art. 493 alin. 2 lit. a din Legea nr. 227/2015 pentru depunerea peste termen a declaraţiei de impunere, fiind indicată declaraţia nr. XXX din XX.

Conform art. 493 alin.2 lit. a din Legea nr. 227/20115 privind Codul fiscal, constituie contravenţie, dacă nu a fost săvârsită in astfel de condiţii incât să fie considerată, potrivit legii, infracţiune depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (12) si (13), art. 466 alin. (2), (5), alin. (7) lit. c), alin. (9) si (10), art. 471 alin. (2), (4), (5) si alin. (6) lit. b) si c), art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11), art. 478 alin. (5) si art. 483 alin. (2).

Din menţiunile procesului verbal nu reiese care dintre declaraţiile de impunere prevăzute de art. 493 alin. 2 lit. a din Codul fiscal ar fi fost depusă de către petentă tardiv desi, potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 procesul verbal ar fi trebuit să cuprindă o descriere completă a faptei.

Astfel, conform art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, „Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si instituţia din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul si codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost săvârsită, precum si arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte si se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, in situaţia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării, in termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului- verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac si instanţa la care se depune plângerea” iar potrivit art. 17 din același act normativ

„Lipsa uneia dintre menţiunile privind numele si prenumele agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, in cazul persoanei juridice, lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârsite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată si din oficiu”.

Menţiunea privind „depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere, faptă prevăzută de art. 493 alin. 2 lit. a din Legea nr., 227/2015 privind Codul fiscal – declaraţie nr. XXXX” nu respectă exigenţele impuse de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 in sensul că nu permite verificarea caracterului contravenţional al faptei in condiţiile in care art. 493 alin.2 lit. a din Legea nr. 227/2015 se referă la mai multe categorii de declaraţii de impunere.

De asemenea, procesul verbal nu cuprinde nicio menţiune cu privire la dispoziţiile legale care stabilesc regimul sancţionator, omisiune de natură să o împiedice pe petentă să îsi exercite dreptul la apărare.

Se reţine, aşadar, incidenţa in cauză a dispoziţiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, motiv pentru care se impune anularea procesului verbal.

Cât priveşte pretinsa nerespectare a dispoziţiilor Legii nr. 270/2017, instanţa reţine că, potrivit art. 4 alin. 1 din acea lege „In cazul constatării săvârsirii uneia dintre contravenţiile stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 10 alin. (3), agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei prin care se aplică sancţiunea avertismentului si la care anexează un plan de remediere, cu respectarea prevederilor prezentei legi. In această situaţie nu se aplică sancţiuni contravenţionale complementare” iar potrivit art. 7, „Incălcarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1)  si  (2)  atrage nulitatea  procesului-verbal de constatare a contravenţiei. Dacă incălcarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) si (2) vizează doar o parte din contravenţiile constatate si sancţionate prin proces-verbal, acesta este nul numai in privinţa acestor contravenţii”.

Conform art. 8 alin. 2 din legea nr. 270/2017 „In situaţia in care, cu ocazia reluării controlului, se constată neîndeplinirea de către contravenient a obligaţiilor legale conform măsurilor  de remediere  stabilite, in termenul acordat, agentul constatator încheie un alt proces-verbal de constatare a contravenţiei si de aplicare a sancţiunii, prin care se constată săvârsirea de contravenţii si se aplică sancţiunea /sancţiunile contravenţionale, altele decât avertisment, cu respectarea legislaţiei care stabileşte si sancţionează contravenţiile prevăzute in hotărârea menţionată la art. 10 alin. (3)”.

Contravenţiile prevăzute la art. 493 alin. 2 lit. a din Legea nr. 227/2015 fac parte din categoria celor la care se referă Legea nr. 270/2017, astfel cum rezultă din anexa nr. 1 (pct. 59) la HG nr. 33/2018 iar din probatoriul administrat nu reiese existenţa vreunui proces verbal anterior prin care petenta să fi fost sancţionată cu avertisment.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, instanţa va admite plângerea contravenţională si va anula procesul verbal.

Cât priveşte neindicarea termenului pentru formularea plângerii contravenţionale si a instanţei la care se depune plângerea contravenţională, instanţa reţine că aceste omisiuni nu au cauzat petentei nicio vătămare, aceasta formulând plângere in termenul prevăzut de lege, la instanţa competentă.

Cât priveşte pretinsa stabilire a amenzii cu nerespectarea limitelor de amendă prevăzute de actul normativ sancţionator, instanţa reţine că amenda aplicată petentei nu depăşeşte limita maximă prevăzută de art. 493 alin. 5 raportat la art.493 alin. 3 din Legea nr. 227/2015.

Analizând excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind obligarea intimatei la restituirea sumei de XXX lei achitată cu titlul de amendă, instanţa reţine că aceasta este întemeiată, restituirea sumelor achitate fără a fi datorate intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 168 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În consecinţă, instanţa va admite excepţia inadmisibilităţii si va respinge ca inadmisibil acest capăt de cerere.

În temeiul art. 453 alin. 2 C.p.c, instanţa va dispune obligarea intimatei la plata sumei de XX lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată de petentă pentru capătul de cerere având ca obiect plângere contravenţională. Astfel, conform art. 451 alin. 1 C.p.c. taxele judiciare fac parte din cheltuielile de judecată iar potrivit art. 453 alin. 2 C.p.c. când cererea a fost admisă numai in parte, judecătorii vor stabili măsura in care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea formulată de petenta XX S.R.L. CUI XXX J40XX, cu sediul în mun. XX, și cu sediul procesual ales in XX, (persoana insărcinată cu primirea corespondenţei: cons. jur. Andrii Elin), in contradictoriu cu intimata DIRECŢIA GENERALĂ DE IMPOZITE SI TAXE LOCALE – SECTOR 4 BUCUREŞTI, CIF XX, cu sediul in Mun. București, sectorul 4, B-Dul Metalurgiei nr. 12-18, Grand Arena, et. 1.

Anulează procesul verbal seria DGITL4 nr. xx din xx încheiat de un agent constatator din cadrul DGITL Sector 4.

Admite excepţia inadmisibilităţii invocată prin întâmpinare cu privire la capătul accesoriu de cerere.

Respinge ca inadmisibil capătul de cerere privind restituirea sumei de XX lei achitată de către petentă cu titlul de amendă in temeiul acelui proces verbal.

Obligă intimata să plătească petentei suma de XX lei.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, astăzi XX.

PREȘEDINTE,                                                   GREFIER

Consilier juridic Elin Andrii, Head of Legal Department

Articol preluat de pe www.juridice.ro: https://www.juridice.ro/818342/judecatoria-sectorului-4-bucuresti-plangere-contraventionala-depunerea-peste-termen-a-declaratiei-de-impunere-in-cazul-achizitionarii-unui-mijloc-de-transport-nulitatea-procesului-verbal-de-contrav.html