Săvârșirea faptei contravenționale. Stabilirea sancțiunilor

Participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice ori private, potrivit disp. art. 35 alin. (1) din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice – republicată.

Dacă însă, participantul la trafic încalcă dispozițiile OUG 195/2002, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, fapta respectivă poate constitui contravenție și, în acest caz, agentul constatator poate sancționa persoana în cauza cu un avertisment (atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale) ori cu amendă că sancțiune principala și, după caz, cu una dintre sancțiunile complementare prevăzute de art. 96 alin. (2) din aceeași ordonanță de urgență. Sancţiunile contravenţionale se stabilesc şi se aplică contravenienţilor, persoane fizice ori juridice.

Sancțiunile complementare prevăzute de art. 96 alin. (2) din OUG 195/2002, sunt:

1. aplicarea punctelor de penalizare (în cazul cumulului de 15 puncte de penalizare suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere din judeţul sau municipiul Bucureşti care îl are în evidenţă pe titularul permisului de conducere);

2. suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;

3. confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă ori folosite în acest scop (respectiv a: mijloacelor speciale de avertizare luminoase şi sonore deţinute, montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele prevăzute la art. 32 alin. (2) şi (3) din OUG 195/2002, dispozitivelor care perturbă funcţionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului, plăcuţelelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare care nu corespund standardelor în vigoare şi care sunt montate pe vehicule);

4. imobilizarea vehiculului (constă în scoaterea vehiculului în afara părții carosabile și punerea lui în imposibilitate de mișcare prin folosirea de dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare);

5. radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (4).

De asemenea, polițistul rutier poate dispune și una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative:

1. reţinerea permisului de conducere şi/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora;

2. retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau înregistrare ori a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare;

3. anularea permisului de conducere eliberat de autorităţile române;

4. ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar;

5. interdicţia de a conduce autovehicule pe teritoriul României pentru titularii permiselor de conducere eliberate de o autoritate străină.

Reţinerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către poliţistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie, potrivit disp. art. 97 alin. (2) din OUG nr. 195/2002.

Cine poate constata contravenția și, de asemenea, cine poate aplica sancțiunea?

Potrivit disp. art. 109 alin. (1), (2) din OUG 195/2002, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier sau de către poliţistul local, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către poliţistul local se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Întocmirea procesului verbal de contravenție. Care sunt elementele obligatorii pe care trebuie sa le conțină procesul verbal de contravenție?

Disp art. 16 din OG nr. 2/2001, statuează elementele obligatorii pe care agentul constatator este obligat să le insereze în procesul verbal de contravenție, și anume:

1. data şi locul unde este încheiat;

2. numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;

3. numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale contravenientului,

4. descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită;

5. arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

6. indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;

7. posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;

8. termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.

Trebuie menționat faptul că, în cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date obligatorii:

1. seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat;

2. data eliberării acestuia şi statul emitent.

În momentul încheierii procesului-verbal, agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal, astfel cum statuează disp. art. 16 alin. (7) din OG 2/2001.

Sancțiunea care se aplica pentru lipsa uneia dintre menţiunile privind numele şi prenumele agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator o reprezinta nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.

Modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție.

Legiuitorul a statuat două modalități de comunicare a unui proces verbal de contravenție, respectiv, prin înmânarea procesului de către agentul constatator sau prin comunicarea procesului verbal în termen de două luni de la data încheierii acestuia, pentru situația în care contravenientul nu este prezent sau dacă acesta este prezent, dar refuză semnarea procesului verbal de contravenție.

Comunicarea procesului-verbal se face prin poştă, cu aviz de primire sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin un martor.

Formularea plângerii contravenționale împotriva procesului verbal de contravenție.

Împotriva procesului verbal de contravenție se poate formula plângere contravențională în termen de 15 zile calendaristice de la data înmânării sau comunicării acestuia potrivit disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Plângerea contravențională suspendă executarea amenzii și a sancțiunii contravenționale.

În cazul în care, contravenientul nu dorește să formuleze plângere contravențională, procesul verbal constituie titlu executoriu, fără nicio altă formalitate.

Taxa judiciară de timbru necesară soluționării plângerii contravenționale.

Potrivit disp. art. 1 din OUG nr. 80/2013, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

Astfel, în vederea soluționării dosarului având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei (precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate), contravenientul trebuie sa achite anticipat, taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei. Dovada achitării taxei judiciare de timbru se anexează plângerii contravenționale.

În cadrul disp. art. 40 din OUG 80/2013, legiuitorul a stabilit în concret modalitatea de plată, respectiv: „Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social.

Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.”

Instanța competență să soluționeze plângerea contravențională.

Contravenientul poate depune plângerea contravențională la următoarele judecătorii:

1. Judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția;

2. Judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul contravenientul.

Plângerea contravențională suspendă executarea amenzii și a sancțiunii contravenționale. Obținerea certificatului de grefă/extras din portalul instanțelor de judecată.

Un aspect foarte important îl reprezintă faptul că plângerea suspendă executarea atât a amenzii, cât și a sancțiunii contravenționale complementare dispuse prin procesul verbal de contravenție de la data înregistrării plângerii la judecătorie.

În vederea suspendării celor evocate anterior, petentul trebuie să obțină dovada înregistrării plângerii contravenționale de la judecătorie (certificat de grefă) sau printr-un extras din portalul instanțelor de judecată (www.portal.just.ro) și ulterior, acesta trebuie să depună/transmită dovadă, unității de poliție din care face parte agentul constatator care efectuează mențiunile corespunzătoare în evidente.

În vederea obținerii certificatului de grefă, petentul trebuie să achite anticipat o taxa judiciară de timbru în cuantum de 1 leu (taxa stabilită potrivit disp. art. 9 lit. k din OUG 80/2013), iar dovada achitării acesteia se va anexa cererii de eliberare a certificatului de grefă. Întrucât durata obținerii certificatului de grefă poate fi și de câteva zile, în funcție de instanța, în speță este mult mai rapid obținerea extrasului din portalul instanțelor de judecată.

Astfel, în momentul comunicării acestei dovezi (extras sau grefă), permisul de conducere reținut se restituie personal titularului (sau după caz, reprezentantului acestuia), iar dacă dovada a fost transmisă prin mijloace de comunicare la distanță, la cererea scrisă a petentului, unitatea de poliție poate restitui permisul de conducere reținut la adresa de corespondență indicată în cuprinsul cererii.

Potrivit disp. art. 118 alin. (4) din OUG 158/2002, suspendarea exercitării dreptului de a conduce se reia de drept începând cu ora 00.00 a zilei următoare celei în care a fost predat permisul de conducere, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sau a admis-o în parte, menţinând sancţiunea contravenţională complementară aplicată, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREŞTI-SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. XX

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA XXX

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN

PREŞEDINTE XX

GREFIER XX

Pe rol soluţionarea cauzei civile având ca obiect plângere contravenţională privind pe petentul XXXX în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului București.

La apelul nominal făcut în camera de consiliu nu se prezintă părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

În conformitate cu prevederile art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 94 pct. 4 Cod procedură civilă, instanţa apreciază că Judecătoria sectorului 6 Bucureşti este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta plângere, locul săvârşirii pretinsei contravenţii fiind pe raza sectorului 6 Bucureşti.

În ceea ce priveşte timbrajul, instanţa constată că taxa judiciară de timbru a fost achitată cu respectarea dispoziţiilor art. 19 şi art. 40 din OUG nr. 80/2013, conform chitanţei aflate în original la dosar.

În conformitate cu dispoziţiile art. 238 Cod procedură civilă, instanţa estimează durata de timp necesară soluţionării prezentei cauze la 1 lună.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii formulării plângerii, invocată de intimată prin întâmpinare, instanţa o respinge ca neîntemeiată, plângerea fiind depusă la poştă în data de 20.09.2021, în interiorul termenului de 15 zile prev. de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, conform plicului aflat la fila 19 dosar.

În conformitate cu prevederile art. 258 Cod procedură civilă raportat la art. 255 Cod procedură civilă, instanţa încuviinţează pentru petent proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru dovedirea netemeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenţiei, iar pentru intimată încuviinţează, de asemenea administrarea probei cu înscrisuri, în contraprobă faţă de ceea ce tinde să dovedească petentul, apreciind-o ca fiind concludentă şi admisibilă pentru soluţionarea cauzei.

Nemaifiind probe de administrat, în conformitate cu prevederile art. 244 Cod procedură civilă, instanţa declară închise dezbaterile şi reţine cauza în pronunţare.

I N S T A N Ţ A

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de XXXX, petentul XXXXX în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenţiilor seria PBW nr. XXXXXX ca netemeinic și nelegal şi, pe cale de consecinţă, exonerarea de la plata amenzii contravenţionale în cuantum de 580 lei, anularea măsurii complementare a reţinerii permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiilor seria PBW nr. XXXX, a fost sancţionat contravenţional cu 4 puncte de amendă în cuantum de 580 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru nerespectarea regulilor privind depăşirea.

Petentul a arătat că, în data de XXXXXX, în jurul orei 09:00, conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXX pe Calea Giuleşti, aflându-se pe banda 2 de mers, respectând regulile de circulaţie de pe segmentul de drum pe care circula însă, deşi circula regulamentar, a fost oprit de agentul constatator, fiind amendat în mod abuziv întrucât, nu ar fi respectat regulile privind  depăşirea, fapt care nu este adevărat întrucât, petentul nu a efectuat nicio manevră de depăşire.

Fapta săvârșită de petent nu reprezintă o faptă contravenţională prevăzută în legislaţia rutieră.

Petentul a fost sancționat în mod abuziv de către agentul constatator pentru o faptă ce nu reprezintă contravenţie, în opinia a acestuia, dacă circuli pe acelaşi sens de mers cu o viteză mai mare, decât un alt autovehicul aflat pe acelaşi sens de mers, dar pe o altă bandă, această faptă reprezintă depăşire.

Depăşirea la care a făcut referire agentul constatator este prevăzută de art. 45 alin.1 din OUG nr.195/2002, astfel: „Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial”.

Însă, petentul nu a depăşit niciun alt autovehicul, păstrând banda pe care se afla, circulând mai repede decât vehiculul aflat pe a doua bandă de mers.

Mai mult, dacă s-ar accepta interpretarea agentului constatator în sensul în care constituie depăşire fapta descrisă de acesta, ar constitui depăşire inclusiv trecerea înaintea autovehiculelor parcate sau care staţionează, consecinţele în ceea ce priveşte fluiditatea traficului ar fi greu de acceptat.

Având în vedere dispoziţiile art. 78 din RA al OUG nr.195/2002 „Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta dacă, manevra sau reglementările instituite impun acest lucru”, coroborate cu dispoziţiile art. 103 din acelaşi act normativ care statuează: „Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axa drumului, conducătorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia”, rezultă faptul că petentul a circulat regulamentar, fără să efectueze vreo manevră de depăşire, fiind sancţionat în mod abuziv de către agentul constatator.

Mai mult decât atât, dacă ar fi depăşit coloana de autovehicule aflate la semafor, agentul constatator putea să îl sancţioneze în baza dispoziţiilor art. 100 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 care statuează: „Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: a) depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată”; însă, întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, poliţistul a ales să îl sancţioneze pentru o altă faptă, respectiv nerespectarea regulilor privind depăşirea.

Locul săvârșirii presupusei fapte nu a fost indicat corect de către agentul constatator, acesta indicând următoarea adresă: „Calea Giuleşti nr. 135”. Or, la o simplă căutare a acestei adrese, se poate observa faptul că, la această adresă este un bloc şi, în nici un caz o stradă care să mai aibă şi semafor.

Pe lângă acest aspect, din descrierea insuficientă a locului faptei, reiese faptul că petentul, undeva pe segmentul de drum de 5 kilometri, dintre Drumul Săbăreni – Calea Giuleşti – Pod Grant, ar fi săvârșit presupusa faptă.

Litera k din articolul 120 alin. 1 nu există în actul normativ OUG nr.195/2002 indicat de către agentul constatator în cadrul procesului verbal atacat, iar acest lucru, în opinia petentului, echivalează cu lipsa contravenţiei.

Agentul constatator a indicat eronat în cadrul rubricii sancţiuni complementare faptul că suspendarea exercitării-dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile începe din data de 19.03.2021 însă, având în vedere că procesul verbal atacat a fost încheiat în data de 03.09.2021, această dată este eronată.

Cu alte cuvinte, dacă acest proces verbal nu va fi anulat, având în vedere data consemnată de către agentul constatator, XXX, se poate concluziona faptul că petentul a respectat acest termen de 30 de zile împlinit în aprilie 2021.

Agentul constatator nu a descris presupusa depăşire efectuată de către petent şi, nici măcar pe ce bandă de circulaţie se afla.

Astfel cum se poate observa şi în imaginea de mai jos, Calea Giuleşti (aproape 5 km) prezintă 3 benzi de mers însă, din descrierea faptei de către agentul constatator, acesta nu a specificat de pe ce bandă a efectuat, în opinia acestuia, manevra de depăşire.

Coroborând descrierea faptei din procesul verbal atacat cu dispoziţiile referitoare la depăşire, reiese faptul că petentul a mers alăturat, pe o altă bandă de circulaţie, trecând pe lângă o coloană de autovehicule, lucru perfect legal.

Având în vedere faptul că agentul constatator nu a indicat locul săvârșirii presupusei fapte (aceasta putând fi săvârșită pe o distanţă de 5 km), nu a descris suficient acest fapt (nu a descris de pe ce bandă a depăşit coloana şi pe ce bandă a intrat), nu a indicat corect actul normativ care prevede fapta săvârșită şi a indicat şi eronat data de la care începe perioada în care nu mai poate conduce, petentul a considerat că acesta i-a provocat vătămări în sensul în care nu îşi poate asigura apărările necesare în vederea demonstrării nevinovăţiei sale, iar modalitatea de îndreptare a acestor vătămări o reprezintă anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei.

Cerinţa respectării de către agentul constatator a dispoziţiilor prevăzute de art. 16 este imperativă întrucât, raţiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanţei cercetarea legalităţii actului constatator prin stabilirea faptelor materiale şi verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o şi a justeţei sancţiunii aplicate.

Aşa cum precizează şi principiul latin „in dubio pro reo” – „îndoiala profită învinuitului”, atunci când nu se poate stabili cu certitudine vinovăţia unei persoane pentru săvârşirea unei fapte penale, nu este posibilă tragerea ei la răspundere. Locuţiunea îşi găseşte aplicarea în toate formele răspunderii juridice deoarece, prezumţia de nevinovăţie constituie un principiu fundamental al dreptului petentului.

Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Codul de procedură penală, care consacră prezumţia de nevinovăţie, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.

Principiile mai sus menţionate sunt pe deplin aplicabile, cu atât mai mult cu cât în jurisprudenţa CEDO s-a statuat în nenumărate rânduri faptul că principiile dreptului penal sunt pe deplin aplicabile în materie contravenţională, contravenţia fiind o faptă ce întruneşte trăsăturile unei infracţiuni, cu deosebirea că gravitatea acesteia este mult mai scăzută.

Prin urmare, în calitate de petent, îi sunt recunoscute inclusiv garanţiile specifice în materie penală, respectiv prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază dar, şi principiul potrivit căruia cel care acuză este necesar a şi proba acuzaţiile.

În aceste condiţii, sarcina probei revine agentului constatator – respectiv intimatei, acesta fiind necesar a susţine în mod credibil şi cu probe neechivoce, lipsite de orice dubiu, realitatea şi veridicitatea celor consemnate în actul întocmit.

Astfel, în cazul în care probele referitoare la vinovăţie nu sunt certe, sigure, complete, ci există îndoială cu privire la vinovăţia inculpatului, se aplică regula „in dubio pro reo” potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatului.

Ca atare, instanţa de judecată trebuie să aleagă modul corect de interpretare şi aplicare a legii în raport cu care să soluţioneze cauza cu care a fost învestită.

În speţă, prin procesul verbal de constatare a contravenţiei petentului i s-a aplicat măsura amenzii şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, ceea ce echivalează unei acuzaţii în materie penală. De asemenea, prin aplicarea sancţiunilor, i-a fost stabilită vinovăţia în lipsa condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă, fiind astfel încălcată prezumţia de nevinovăţie şi, implicit, dreptul la un proces echitabil aşa cum este definit de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prin urmare, ţinând cont de faptul că, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii în dreptul intern, petentul a solicitat instanţei să constate încălcarea prezumţiei de nevinovăţie şi, pe cale de consecinţă, nulitatea procesului-verbal seria PBW nr.XXXXX.

În drept, prezenta plângere contravenţională s-a întemeiat pe dispoziţiile OG nr. 2/2001, pe prevederile OUG nr. 195/2002 (art. 118, precum şi alte prevederi), pe dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, precum şi pe dispoziţiile Codului de procedură civilă, precum şi toate dispoziţiile evocate în prezenta plângere contravenţională.

În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar în copie, procesul verbal de constatare a contravenţiei contestat, cartea sa de identitate, dovada seria XXXX, jurisprudenţă.

La data de XXX, intimata a depus la dosar întâmpinare la plângerea formulată de petentul XXXX împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria PBW nr.XXXXXXXîntocmit de Secţia XX Poliţie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

În cazul în care instanţa, în urma verificărilor efectuate va constata faptul că plângerea a fost formulată în termen, pe fondul cauzei, intimata a solicitat instanţei să respingă plângerea formulată de petentul XXX ca neîntemeiată şi să menţină procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria PBW nr. XXXX ca legal şi temeinic întocmit.

Prin procesul-verbal contestat, petentul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 580 lei şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, având în vedere că la data de XXX, ora 09:05, a condus autoturismul marca Porsche, de culoare neagră, cu numărul de înmatriculare XXX pe Calea Giuleşti, venind din direcţia strada Drumul Săbăreni către Pod Grant şi a efectuat manevra de depăşire pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de autovehicule în aşteptare la semafor. Conducătorul autoturismului a negat cele menţionate mai sus, comunicându-i agentului constatator faptul că îi va suna superiorii.

În conformitate cu prevederile art. 120 alin. 1 lit. k din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 „Se interzice depăşirea vehiculelor: k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie”.

Pe fondul cauzei, în ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal contestat, intimata a considerat că acesta îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute, întemeindu-şi afirmaţiile pe dispoziţiile art. 17 din OG nr. 2/2001, conform cărora, actul constatator al contravenţiei trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei actului constatator, intimata a solicitat instanţei a avea în vedere dispoziţiile art. 270 din Codul de procedură civilă, conform cărora „înscrisul autentic face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul în condiţiile legii” coroborate cu dispoziţiile art. 269 din noul Cod de procedură civilă conform cărora ,,înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, informa şi condiţiile stabilite de lege; autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identităţii părţilor, exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinut, semnătura acestora şi data înscrisului; este, de asemenea, autentic orice alt înscris emis de către o autoritate publică şi căruia legea îi conferă acest caracter”.

Intimata a învederat faptul că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumţia de veridicitate şi temeinicie cu privire la cele constatate şi consemnate, solicitând instanţei a avea în vedere faptul că cele reţinute în procesul-verbal au fost constatate ex propriis sensibus de agentul constatator care l-a întocmit ca persoană special împuternicită de lege în acest sens, constatările sale prezumându-se că sunt conforme cu realitatea.

Intimata a apreciat că tolerarea săvârşirii acestor fapte şi nesancţionarea pecuniară a acestora pot determina agravarea fenomenului, în acest mod dispoziţiile legale nemaiatingându-şi finalitatea pentru care au fost edictate. Răspunderea contravenţională reprezintă o expresie specifică a responsabilităţii sociale conform căreia fiecare persoană

trebuie să îşi asume şi să suporte consecinţele faptelor sale. Aplicarea imediată, continuă şi necondiţionată a normelor juridice, inclusiv a celor de drept contravenţional, este de natură să asigure protecţia eficientă a societăţii, să contribuie la garantarea ordinii sociale, să tempereze şi să înfrângă excesele persoanelor fizice/juridice.

Faţă de cele expuse mai sus, intimata a solicitat instanţei să constate că măsurile luate de agentul constatator sunt oportune şi legale, motiv pentru care a solicitat să respingă plângerea formulată de XXX ca neîntemeiată şi să menţină atât procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria PBW nr.XXX ca legal şi temeinic încheiat, cât şi sancţiunea ca legal aplicată şi corect individualizată.

În susţinerea plângerii, petentul a anexat în copie, procesul verbal de constatare a contravenţiei contestat şi raport din data de XXX.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria PBW nr.XXX, petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 580 de lei pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 120 alin. 1 lit. k din RAOUG nr. 195/2002 şi sancţionată prin art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002.

S-a reţinut în sarcina petentului faptul că la data de XXX, orele 9,05, pe Calea Giuleşti nr. 135, a condus autoturismul cu număr de înmatriculare XXX pe Calea Giuleşti venind din direcţia străzii Drumul Săbăreni către Podul Grant şi a efectuat manevra de depăşire pe sectorul de drum unde s-a format o coloana de autovehicule în aşteptare la semaforul electric aflat în funcţiune.

În drept, verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal al contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea.

Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele și prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Analizând, sub aspectul legalității, procesul-verbal atacat, instanța reţine următoarele, în ceea ce priveşte individualizarea faptei reţinute în sarcina petentului:

S-a reţinut în sarcina petentului încălcarea interdicţiei de a depăşi coloana de autovehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie stabilită prin art. 120 alin.1 lit. k („Se interzice depăşirea vehiculelor: … k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie.”)

Potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice „constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: … e) nerespectarea regulilor privind depăşirea;”.

În cauză, din descrierea realizată de către agentul constatator în cuprinsul procesului verbal contestat nu rezultă că manevra de depăşire a coloanei nu a fost realizată de către petent prin intrarea pe sensul opus de circulaţie, or, interdicţia, astfel cum este reglementată de lege, produce efecte numai în situaţia în care depăşirea se realizează prin circulaţia pe banda de mers pe sensul opus, deci cu trecerea autoturismului peste marcajul care delimitează cele două sensuri de mers. Această ipoteză deci nu a fost reţinută de către agentul constatator în descrierea situaţiei de fapt inserată în procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Or, în condiţiile în care nu se poate reţine caracterul nelegal la depăşirii, dat fiind că potrivit ipotezei legale, nu s-a depăşit coloana de autovehicule, prin intrarea pe sensul opus de mers, rezultă că acesta nu a săvârşit fapta contravenţională incriminată prin art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, a cărei existenţă este condiţionată de încălcarea uneia dintre interdicţiile stabilite de art. 120 din HG nr. 1391/2006 privind depăşirea.

Prin urmare, apreciind că petentul nu săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa, instanţa va admite plângerea va anula procesul verbal PBW nr. XXX şi va exonera petentul de plata amenzii în cuantum de 580 de lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea formulată de petentul XXX, CNP XXX, cu domiciliul în Bucureşti, str. XXXXXXXXXXXX, cu domiciliul ales în XXXXXX, în contradictoriu cu intimata DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – XXX, cu sediul în XX.

Anulează procesul verbal PBW nr. XX. Exonerează petentul de plata amenzii în cuantum de 580 de lei.

Cu apel în 30 zile de la comunicare cerere care se depune la Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată prin punerea soluţiei, la dispoziţia părţilor prin mijlocire a grefei instanţei, astăzi XXX.

PREŞEDINTE                                                                                              GREFIER

Sentința Civilă a rămas definitivă prin neapelare.

Consilier juridic Elin Andrii, Head of Legal Department

Articol preluat de pe www.juridice.ro: https://www.juridice.ro/816971/judecatoria-sectorului-6-bucuresti-plangere-contraventionala-depasirea-nu-a-fost-realizata-prin-intrarea-pe-sensul-opus-de-circulatie.html